Vă prezentăm mai jos un interviu pe care l-am realizat cu fostul primar de Sturzeni, Eugenia Soroceanu *.
- Am vrea să începem cu copilăria. Povestiți-ne în ce mahala v-ați născut, ce amintiri aveți despre perioada copilăriei și anii de școală.
M-am născut într-o familie numeroasă de cinci copii, cu părinți muncitori care mi-au dat din partea lor tot necesarul: căsuță, mâncare, îmbrăcăminte și căldură sufletească. Am trăit și trăiesc în mahala din centrul satului, lângă moară, casa de cultură și pe malul râulețului Camenca, având niște vecini minunați, la fel ca și noi cu mulți copii: vecinul Anton Melnic, pe care îl iubeam mult, deoarece de Paști ne punea la dispoziția noastră scrânciobul făcut pe maidanul de lângă casa lor, unde ne adunam toți copiii din mahală și petreceam de minune.
La râu prindeam pește cu mâinile, (împreună cu băieții), iar câte o dată mai prindeam și o lipitoare pe picioare. Eu eram gâscărița casei, toată vara aveam grijă de boboci. Mama scotea până la 50 de gâște ca să avem iarna ce mânca. După lecții mă duceam cu văcuța Joenița la păscut în lanul de trandafiri. Am crescut printre flori, deoarece peste iaz aveam o plantație de roze și de dimineață mergeam la culesul florilor ca să mai facem un bănuț în plus. Apoi urma vremea levănțicăi, salviei, mărarului, ș.a. Lucram în rând cu mama. Oboseam, dar îmi era interesant.
Read the rest of this entry »